1. Dumnezeu a binecuvîntat pe Noe şi pe fiii săi, şi le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi pămîntul.
2. S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pămînt, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pămînt şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mîinile voastre!
3. Tot ce se mişcă şi are viaţă, să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde.
4. Numai carne cu viaţa ei, adică sîngele ei, să nu mîncaţi.
5. Căci voi cere înapoi sîngele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi de la orice dobitoc; şi voi cere înapoi viaţa omului din mîna omului, din mîna oricărui om, care este fratele lui.
6. Dacă varsă cineva sîngele omului, şi sîngele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui.
7. Iar voi, creşteţi şi înmulţiţi-vă; răspîndiţi-vă pe pămînt, şi înmulţiţi-vă pe el!“
8. Dumnezeu a mai vorbit lui Noe şi fiilor lui care erau cu el, şi a zis:
9. „Iată, Eu fac un legămînt cu voi, şi cu sămînţa voastră, care va veni după voi;
10. cu toate vieţuitoarele, care sînt cu voi, atît păsările cît şi vitele, şi toate fiarele de pe pămînt care sînt cu voi; cu toate cele care au ieşit din corabie şi cu orice alte dobitoace de pe pămînt.
11. Fac un legămînt cu voi că nici o făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului, şi nu va mai veni potop ca să pustiască pămîntul.“
12. Şi Dumnezeu a zis: „Iată semnul legămîntului pe care-l fac între Mine şi voi, şi între toate vieţuitoarele care sînt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci:
13. curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legămîntului dintre Mine şi pămînt.
14. Cînd voi strînge nori deasupra pămîntului, curcubeul se va arăta în nor;
15. şi Eu Îmi voi aduce aminte de legămîntul dintre Mine şi voi şi dintre toate vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură.
16. Curcubeul va fi în nor; şi Eu Mă voi uita la el, ca să-Mi aduc aminte de legămîntul cel vecinic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele de orice trup de pe pămînt“.
17. Şi Dumnezeu a zis lui Noe: „Acesta este semnul legămîntului pe care l-am făcut între Mine şi orice făptură de pe pămînt.“
18. Fiii lui Noe, care au ieşit din corabie, erau: Sem, Ham şi Iafet: Ham este tatăl lui Canaan.
19. Aceştia au fost cei trei fii ai lui Noe, şi din ei s-au răspîndit oameni peste tot pămîntul.
20. Noe a început să fie lucrător de pămînt, şi a sădit o vie.
21. A băut vin, s-a îmbătat şi s-a desgolit în mijlocul cortului său.
22. Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său, şi a spus celor doi fraţi ai lui afară.
23. Atunci Sem şi Iafet au luat mantaua, au pus-o pe umeri, au mers dea-ndăratelea şi au acoperit goliciunea tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n-au văzut goliciunea tatălui lor.
24. Noe s-a trezit din ameţeala vinului, şi a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tînăr.
25. Şi a zis: „Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor lui!“
26. El a mai zis: „Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, Şi Canaan să fie robul lui! (Sau: lor.)
27. Dumnezeu să lărgească locurile stăpînite de Iafet, Iafet să locuiască în corturile lui Sem, Şi Canaan să fie robul lor!“
28. Noe a trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani.
29. Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit.