Capitol 14

    1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

    2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

    3. În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

    4. Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

    5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

    6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

    7. Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

    8. Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

    9. Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

    10. Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

    11. Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

    12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

    13. De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

    14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

    15. Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

    16. Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

    17. Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

    18. Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

    19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

    20. Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

    21. Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

    22. În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

    23. Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

    24. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decît nebunie. -

    25. Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

    26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

    27. Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

    28. Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

    29. Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

    30. O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

    31. Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

    32. Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

    33. Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

    34. Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

    35. Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.